Cel mai iubit dintre pamanteni I

"La intrarea in galerie, treceam prin fata unei gherete, in care statea la caldura, in timp ce noi tremuram de frig, un gardian, caruia trebuia sa-i spunem ce numar suntem (fiindca nu mai aveam nume, eram numere). Si nu stiam ce il apuca pe gardian cand i se spuneau numere care treceau de o mie, de pilda 1003, cum era al meu, incepea sa urle, iesea afara si incepea sa ne care la pumni in figura si lovituri cu bocancul in fluierele picioarelor, cu injuraturi de o mare inventivitate. Am inteles repede, insa, ca individul nu stia sa scrie astfel de numere, si unul dintre noi ne scapa de furia turbata a acestui semianalfabet, pronuntand nu o mie trei, ci zece, zero trei. "Pai asa, f...-va mama voastra de reactionari", zise gardianul, si de atunci incetara si accesele lui de violenta."